"Scopul este să trăim ortodox, nu numai să vorbim şi să scriem ortodox." (Cuviosul Paisie Aghioritul)

Strategie pentru construirea unei societăţi secular-umaniste în România









Un document compilat de Bogdan Mateciuc





Societatea secular-umanistă se sprijină pe valorile libertăţii de conştiinţă şi ale drepturilor omului. Pentru a implementa în România o societate eliberată de orice dumnezei şi morale tradiţionale, trebuie să subminăm pe toate căile şi permanent orice tradiţie şi instituţie/organizaţie care pretinde că vorbeşte în numele unui dumnezeu. Paşii de mai jos sunt generali, însă pot fi defalcaţi în acţiuni concrete multiple; mass-media are cel mai important rol în această campanie, ea fiind vehiculul care, prin efectul propagandei, poate schimba minţile o amenilor:

1. Biserica este principalul promotor al moralei religioase, făcând apel la poruncile şi voia unui dumnezeu. Mesajul Bisericii este principala piedică în calea mesajului nostru, iar în România glasul Bisericii încă este ascultat de prea mulţi oameni. De aceea, ea trebuie dezbrăcată de autoritatea ei şi prezentată oamenilor ca simplă organizaţie, depăşită şi anacronică, ancorată în Evul Mediu şi care nu îşi mai are locul în societatea secolului XXI.

2. Întrucât puterea Bisericii vine în mare parte din banii cu care lucrează, ea trebuie privată de orice surse de finanţare publice. Trebuie redusă la nivelul unui ONG care să se finanţeze singur. În lipsa surselor de venit, acţiunile ei în societate se vor reduce la simple intenţii inofensive. În acest sens, trebuie accentuate sumele de bani pe care Biserica le primeşte de la buget. Din motive lesne de înţeles, nu vom vorbi despre banii pe care Biserica îi returnează statului sub formă de impozite, sau societăţii în ansamblu sub forma unor eventuale acte de caritate (cămine, cantine...). Pentru a avea succes, nu vom propune eliminarea dintr-odată a finanţării de la stat, ci mai degrabă schimbarea modului de finanţare, de pildă după modelul german. Propunerile noastre trebuie să fie promovate pe un ton echilibrat,  raţional, care să facă apel la bunul simţ şi să invite la dialog, astfel încât să îi atragem de partea noastră pe cei care astăzi nu sunt nici susţinători, nici critici ai Bisericii. În analizele noastre publice trebuie puse alături veniturile Bisericii şi lipsurile spitalelor, şcolilor... Această discrepanţă îi va revolta pe românii care au probleme materiale din cauza crizei economice. Pe cât posibil, articolele de presă pe aceste subiecte trebuie asezonate cu imagini în care apar maşinile scumpe ale BOR, ceasuri şi alte accesorii personale scumpe şi alte aspecte care transmit un mesaj de lux.

3. Trebuie prezentate cât mai detaliat greşelile preoţilor şi călugărilor: beţii, delapidări, traiul în lux, solicitări de taxe mari pentru nunţi şi botezuri.... În felul acesta vom arăta că Biserica nu are dreptul să transmită mesaje morale, fiind un parazit imoral care toacă banul public. Nu vom vorbi despre (puţinele) exemple pozitive ale unor preoţi/călugări şi nici despre faptele lor în folosul societăţii. Asemenea exemple se află sub un embargou absolut.

4. Trebuie promovată permanent o viziune evoluţionistă asupra lumii. Viaţa şi omul au apărut prin evoluţie, fără implicarea nici unui dumnezeu. Astfel, biserica şi dumnezeu nu au ce căuta nici în viaţa omului şi nici în societate. Acţiunile noastre de promovare a evoluţionismului trebuie prezentate ca acţiuni educative, preferabil realizate în parteneriat cu canale ştiinţifice recunoscute: National Geographic, Discovery... Acţiunile educative trebuie direcţionate către elevii din clasele primare, pentru ca ei să fie formaţi de timpuriu în această viziune de viaţă. Orice ingerinţă a profesorilor de Religie din şcoli trebuie combătută prompt.

5. Religia în şcoli. Predarea Religiei reprezintă o formă de îndoctrinare a celor mici. Ei vor creşte cu ideea existenţei unui dumnezeu şi a unei morale divine de care trebuie să asculte. Din acest motiv, Religia şi orice alte însemne religioase trebuie eliminate din şcoli. O cale precaută de abordare a problemei Religiei în şcoli s-ar putea să fie cererea de înlocuire a ei cu materia „Istoria religiilor”, de pildă, fără a cere eliminarea ei dintr-odată. O altă abordare este reclamarea discriminării faţă de copiii aparţinând altor culte. Aceste culte au o prezenţă discretă în România şi nu există pericolul înlocuirii prezenţei BOR cu prezenţa lor. În final, atât BOR, cât şi aceste culte, vor fi nişte manifestări periferice ale societăţii româneşti. Mintea copiilor trebuie să fie eliberată de aceste oprelişti, pentru ca ei să-şi poată însuşi viziunea evoluţionistă şi materialistă asupra vieţii. Dumnezeu şi religia în ansamblu trebuie împinse la marginea societăţii. Treptat, Omul nou va deveni majoritar în România, pe măsură ce actualele generaţii îmbibate de idei religioase dispar şi sunt înlocuite de cetăţeni secularizaţi.

6. Vom promova orice manifestări care transmit un alt spirit decât cel promovat de mediile religioase. Vom susţine sărbătorile laice/alternative (Halloween, Valentine’s Day, Blasphemy Day...), manifestările spiritualiştilor, ale religiilor orientale (care nu au un mesaj public în România), ale homosexualilor şi lesbienelor (prezentate ca drepturi ale omului) şi, în viitor, dacă e cazul, ale pedofililor şi zoofililor. Pentru a creşte gradul de acceptare a acestor manifestări de către societatea în ansamblu, vom combina şi aşeza aceste minorităţi alături de minorităţile etnice – în speţă, cea rromă. Astfel, dacă cineva va critica acţiunile respective, vom spune că acela îndeamnă la discriminarea rromilor. Vom promova Crăciunul, însă numai ca sărbătoare a bradului împodobit, fără legătură cu Iisus Hristos sau cu religia. Nu vom face vorbire şi nu vom menţiona tradiţiile religioase, de genul postul Paştelui sau al Crăciunului, sfântul Nicolae... Prin tăcere, aceste manifestări trebuie împinse către inexistenţă.

7. Pentru realizarea acţiunilor de mai sus, trebuie să ne asigurăm de sprijinul unor oameni de presă, care să promoveze punctul nostru de vedere şi să blocheze orice acţiune contrară din partea mediului religios, în principalele canale mass-media:  ziare centrale, posturi tv, site-uri majore de ştiri... Pentru loializarea acestor colaboratori, ar putea fi necesară includerea lor în programe culturale, educaţionale, turistice... periodice.


 

Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...